Quantcast
Channel: Părerea mea!
Viewing all 29 articles
Browse latest View live

31/10/2000 - un bărbat din Călan își scotea la licitație un an din viață

$
0
0
Un bărbat din Călan își scoate la licitație un an din viață (Hunedoreanul)

"Și astăzi este ultima zi din viață! Și mîine, la fel. Fiecare zi este ultima, nu?", spune Marcel Marian, un tînăr de 38 de ani, din Călan. Pentru că nu a reușit să se mai descurce deloc cu cheltuielile necesare traiului de zi cu zi, Marcel a hotărît să-și scoată la licitație un an din viață, pentru cei care ar vrea să-l cumpere. "Cine ar cîștiga licitația, m-ar putea lua ca slugă (....)
După ce a fost disponibilizat de la Combinatul din Călan și a epuizat toate variantele de obținere a unor venituri necesare traiului de zi cu zi, Marcel Marian își licitează propria viață. Săptămîna trecută, el a fost reangajat la vechiul loc de muncă, dar nu renunță la ideea ineditei vînzări.
 
 Marcel Marian a fost disponibilizat, la cerere, în luna ianuarie 1999, după 15 ani de muncă în Combinatul din Călan. Atunci i s-a părut o alegere bună. "Am luat, cu totul, aproape 13 milioane de lei, din care mi-am plătit datoriile și am cumpărat garsonieră în care locuiam cu soția și cu copilul", povestește Marcel.

 După disponibilizare, Marcel a cules ciuperci și fructe de pădure, a adunat fier vechi ca să supraviețuiască împreună cu familia sa. Disperat, acum nu poate decît să vîndă ce i-a mai rămas: viața.
 
 Cu mai bine de o lună în urmă, vecina sa de la etajul trei a fost ucisă, iar ziariștii au umblat mult prin zonă. L-au întrebat și pe el de una, de alta, iar el s-a plîns că o duce greu, spunînd că și-ar da un an din viață ca să o scoată cumva la liman. "Ziariștii ca ziariștii, au prins ideea din zbor și m-au dat la ziar pentru că am spus că-mi scot la licitație un an din viață", își amintește Marcel. El afirmă că nu e vorba de nici o glumă și că ideea i-a venit de la un bărbat din străinătate, care a cerut, pentru un an din viață, 700.000 de dolari și a obținut, în urmă unei licitații, două milioane de dolari. "Nu cer atît, dar nici nu renunț la idee", spune Marcel.
 
 Cu puțin timp în urmă, Marcel a fost luat, la autostop, de unul din foștii săi șefi, care i-a spus că are nevoie de oameni la Combinat, că au multe comenzi în secție. Astfel, de la începutul saptaminii trecute, Marcel Marian s-a întors la vechiul său loc de muncă, avînd un salariu de 1,5 milioane de lei.
 
 Adriana, soția lui Marcel, are 37 de ani și nu lucrează nicăieri. "Pînă în 1991 a lucrat și ea, aici, la secția "Transport uzinal". După scandalul cu Mihăilă Cofariu, din Tîrgu Mureș, din primăvara lui '91, a fost dată afară, pentru că știa limba maghiară", spune Marcel. Nu mai au pe nimeni să-i ajute, căci Marcel mai are acasă - într-un sat de lîngă Jimbolia - doi frați mai mici, aflați în grija mamei. Lui Flavius, fiul familiei Marian, nu-i prea place școala, preferînd să umble pe coclauri, cu tatăl sau, după ciuperci și alte cele. Blocul de garsoniere în care locuiesc nu are nici apă, nici căldură, nici gaz.

Cornel Nistorescu: "Călanul este unul dintre cele mai triste oraşe ale României"

$
0
0
"(....) Scriu finalul acestei povestioare despre un şomer cu simţ de povestaş, ajuns în alt bar, undeva prin Călan. Călanul este unul dintre cele mai triste oraşe ale României. Oamenii, cei mai mulţi, au plecat. Cei care au rămas macină structurile de beton ale fostului combinat pentru a extrage fierul. Îl vând şi scot bani de pâine şi de bere. În bar miroase a tutun vechi de câteva luni. Nici un bărbat nu bea nici măcar o cafea sau o bere. Doar trei copii chinuie nişte jocuri mecanice. Probabil au spart purceluşii de porţelan cu monede primite pentru îngheţată şi bomboane şi au dat fuga în oraş să-şi joace norocul. (....)" (Cotidianul - 25 octombrie 2010) 

Articolul integral AICI

Cenaclul "Flacăra" la Călan (aprilie 1984)

$
0
0
"(.....) În aprilie 1984 am avut un concert la Călan. Tatiana avea o problemă cu măseaua iar eu eram răcită, afară ploua şi nu ne puteam urca pe scenă. Ne-am retras în autocar să îl aşteptăm pe Adrian Păunescu, dar el a venit pe alt drum şi astfel nu ne-am întâlnit, dar a constatat că nu eram la concert – a vrut să ne penalizeze, dar am decis să ne retragem. Şi culmea, după o lună de zile, a avut loc spectacolul de la Ploieşti, pe stadion. Adrian Păunescu cred că deţinea o premoniţie asupra lucrurilor în general, astfel, anunţase în timpul concertului că acesta va lua sfârşit şi că lumea poate merge acasă, iar cine mai rămâne o face pe propria răspundere. Au plecat artiştii de pe scenă, a plecat şi poetul, timp în care vântul s-a înteţit iar scena s-a prăbuşit. Stadionul nu avea iluminare nocturnă, decât luminile scenei, care s-au stins în urma prăbuşirii. Iar publicul a intrat în panică... având încă proaspăt în minte cutremurul din ’77, regăsindu-se în bezna absolută s-au îmbulzit. Astfel, cei ce erau în tribunele de sus nu au aşteptat să coboare cei de jos, şi oamenii au fost călcaţi în picioare... au murit 9 copii în noaptea aceea...(.....)"  (Magda Pușkaș)

"Exerciţiu de supravieţuire" - Documentar România Actualităţi (Călan - octombrie 2010)

$
0
0
Documentar România Actualităţi realizat de Simona Şerbănescu.

 



Amintiri despre doctorul Nagy Ienö: "îmi aduc aminte de el ca de un sfînt"

$
0
0
"(.....) Un alt personaj care mi-a rămas nu numai în minte ci și în suflet este doctorul Nagy Ienö. Sigur că salariile erau așa cum erau atunci dar erau și familii de mineri cu mulți copii, unde mai încăpea niscaiva ajutor financiar; de acești oameni avea grijă doctorul Nagy. Acest doctor Nagy a ajutat foarte multă lume, printre alții și pe Sîrbu și pe subsemnatul. (....) Eram student la Conservatorul din Cluj și primisem prin poștă o sumă respectabilă de bani, o sumă care să zicem că depășea posibilitățile tatălui meu. A trecut timpul și, cu ani în urmă, terminasem facultatea și am avut un concert la Craiova, unde era și Feri Sîrbu, Gary cum îi spuneți voi. Lucra la teatru, nu știu exact ce a€¦ M-a invitat la el acasă și acolo, din vorba în vorba, i-am povestit de treaba asta: "Mai Gary, tu știi că în tinerețile mele, eu am primit o sumă respectabilă de bani la Cluj și habar n-am de la cine putea fi ?!""Mai, tu știi că și eu am primit, nu o dată, de mai multe ori. (...) Eu știu de la cine vin banii astia. "De la cine?" Să știi că sînt de la Doctorul Nagy Ienö ca el avea grija de familiile și de copiii saraci". Și ne-am gindit noi, "hai sa-i scriem o scrisoare, hai, dar adresa … măi, scriem doctor Nagy Ienö, Băile Călan, medic principal și fii sigur că o să o primească. Probabil și acolo îl cunoaște lumea." Am și scris scrisoarea, am și trimis-o nu mai știu dacă a fost primită sau nu, dar acest doctor Nagy era o figură absolut deosebită, în fața căruia se cuvine să ne plecăm cu toții. Un timp a fost medic în Africa, în Gabon, la Lambaréné, la Albert Schweitzer Hospital, un spital de boli contagioase .. tifos exantematic, ciumă … el s-a dus și a lucrat benevol acolo ani de zile.După ce a venit înapoi a fost medic la RA³kus KA³rhA¡z la Budapesta și după aceea a venit înapoi la Petrila. Mi-aduc aminte că toată suflarea Petrilei era la gară la Petroșani, cu fanfara cu tota€¦ și-l aștepta. A mai stat puțin timp în Petrila, nu mai era medicul Societății de Cărbune, era medic particular și avea cabinetul la unchiul meu Venczel care stătea aproape de Jiu. Acesta a fost doctorul Nagy, o personalitate fantastică, eu îmi aduc aminte de el ca de un sfînt, și-mi pare bine că l-am cunoscut. (.....)" (Ludovic Bacs).
 Ludovic Bács (n. 19 ianuarie 1930, Petrila, județul Hunedoara) este un muzician român de origine maghiară, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) și profesor de dirijat orchestră. Cariera sa muzicală este strâns legată de Societatea Română de Radiodifuziune, unde își desfășoară activitatea din 1957.
 În 1957 este repartizat la Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, unde, nefiind liber nici un post de dirijor, este încadrat inițial pe post de instrumentist (violă). Din 1958 până la pensionare, în 1991, a avut o activitate neîntreruptă în radio, în calitate de dirijor și director artistic al Orchestrei de studio Radio București, devenită, în 1990, Orchestra de Cameră Radio. În 1966 fondează formația de muzică veche Musica Rediviva din București, la pupitrul căreia evoluează în calitate de dirijor. A efectuat numeroase turnee în țară și în străinătate (Polonia, Spania, Germania, Olanda, Elveția, U.R.S.S., Italia, Austria) cu aceste orchestre și a realizat nenumărate înregistrări. Repertoriul său cuprinde lucrări muzicale în stil renascentist, baroc, clasic, modern și contemporan, românești și universale. De-a lungul întregii sale activități, maestrul Ludovic Bacs a promovat un imens fond de lucrări vechi românești, pe care le-a transcris, armonizat și orchestrat pentru a le aduce în fața publicului. A acordat o deosebită atenție și lucrărilor compozitorilor români contemporani (Anatol Vieru, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Cornel Țăranu, Aurel Stroe, Dan Dediu, Cristian Crețu și Christian Muck), prezentând foarte multă muzică românească în primă audiție absolută.

Studiu asupra satului Sâncrai (Asistent. drd. Grigoraş Vlad - Universitatea Bucureşti)

$
0
0
"Articolul descrie schimbările fluxurilor de migraţie din ultimii 40 de ani (sub aspectul prezenţei/absenţei, volumului, direcţiei şi sensului) în regiunea Călan din judeţul Hunedoara. Pentru a pune în lumină această dinamică au fost realizate cinci “fotografii” ale fenomenelor de mobilitate teritorială din momente de timp diferite, momente ce corespund unor schimbări structurale importante (cooperativizare, industrializare, reîmproprietărire, posibilitatea de a emigra, «dezindustrializarea»). Premisa acestui studiu a fost că o metodă eficientă pentru identificarea particularităţilor unei regiuni este de a analiza în profunzime specificul unei comunităţi aparţinând zonei respective. În consecinţă, cercetarea de teren s-a focalizat asupra satului Sâncrai ce gravitează în principal în jurul oraşului Călan (comunitatea a fost aleasă pentru semnificaţia ei în înţelegerea regiunii ca tot funcţional, după principiul, exemplarităţii). Datele obţinute aici sunt confruntate şi completate de informaţii cantitative colectate prin aplicarea unui chestionar în alte două localităţi ale zonei (oraşul Călan şi satul Strei)" (Asistent. drd. Grigoraş Vlad - Universitatea Bucureşti)


Fragment din vorbirea lui Traian Dorz la o nuntă din Călan – 22 septembrie 1985

$
0
0
"Sinele acesta este partea cea mai adâncă a omului, de care, dacă omul nu se leapădă, ca să-l înnoiască Hristos până acolo în străfundul inimii şi al fiinţei, de unde ies acele lucruri pe care omul nu şi le poate stăpâni decât când i le stăpâneşte Hristos, dacă cineva nu se întoarce la Dumnezeu atât de adânc, întoarcerea lui nu-i adevărată; întoarcerea lui este o minciună. La cea dintâi ispită se leapădă, la cea dintâi încercare cade, la cea dintâi greutate se pierde. Dar cel în care Dumnezeu a făcut lucrarea de înnoire în toate părţile, până în cea mai adâncă parte a fiinţei sale, curăţindu-i şi inconştientul lui, acela nu se mai poate lepăda niciodată, pentru că la temelia, adică în adâncul fiinţei lui S-a aşezat Hristos, [El] a pus puterea Lui şi l-a transformat total. Acest om este un om credincios nu numai când este văzut de cineva şi când conştientul lui îl avertizează că-i observat. Acel om e credincios nu numai când sunt în joc interesele lui mai puţin importante; acest om este credincios şi când este ameninţat de primejdia morţii şi a nenorocirii celei mai mari. Pentru el, a trăi este Hristos şi a muri este un câştig. Pentru el nu există altă soluţie şi altă alternativă la Hristos decât moartea. Nu există altceva care să-l poată clinti şi să contrabalanseze în viaţa lui, şi să cântărească mai mult decât Hristos. Nici banii, nici gloria, nici slava lumii, nici avuţia, nici viaţa, nici moartea nu cântăresc pentru un astfel de om cât Hristos. Pentru că adâncul lui, inconştientul lui, adică cea mai adâncă parte şi temelia vieţii lui este curăţită şi stăpânită de Hristos. Astfel de oameni doreşte Dumnezeu.

Ei, astfel de oameni, curăţiţi şi sfinţiţi, în stare să suporte martiriul, mucenicia, jertfa, suferinţele, n-au fost mulţi niciodată în Biserica lui Dumnezeu. Dar când a fost vorba de preţul cel mare pentru mântuirea lumii, pe astfel de oameni, pe lângă Fiul Său cel preaiubit, i-a sacrificat Dumnezeu. Pentru mântuirea noastră a tuturor a murit nu numai Fiul lui Dumnezeu cel mai sfânt, ci şi fiii lui Dumnezeu cei mai sfinţi, de-a lungul istoriei omenirii, de-a lungul istoriei Bisericii, mai ales. Începând cu Sfântul Ştefan şi până la cel din urmă sfânt care va mai muri pentru slava lui Dumnezeu şi pentru împlinirea planului său de mântuire a omenirii, toţi aceştia alcătuiesc preţul cel mare al lui Dumnezeu adăugat la Jertfa Fiului Său pentru mântuirea omenirii acesteia. În acest preţ au fost implicaţi şi cuprinşi atât de mulţi martiri şi sfinţi! Ei s-au unit cu Hristos. Identificându-se total cu misiunea Lui, s-au identificat şi cu jertfa Lui. Aşa cum s-a identificat Ana cu jertfa lui Manole. Şi jertfa Anei cu jertfa lui Manole au reuşit să realizeze o operă nemuritoare, de care oricând te apropii să te cutremuri de puterea, de preţul, de jertfa care s-a cerut acolo pentru ca aceasta să dureze.
Mântuirea lumii se va face. Cu siguranţă se va face! Oricât de mult ar lupta satana şi păcatul, şi moartea să împiedice această lucrare de mântuire a omenirii, n-o vor putea împiedica, fiindcă Dumnezeu a rânduit jertfa cea mai mare şi sfântă cu putinţă de imaginat tocmai pentru ca mântuirea lumii să nu dea faliment şi să nu se piardă.

Nu descurajaţi, acum sau altă dată, când se pare că păcatul pătrunde prea adânc şi va zădărnici lucrarea mântuirii începută de Dumnezeu şi plătită prin preţul Sângelui Fiului Său! Nu!… Voi, toţi cei care aţi crezut, care credeţi şi veţi crede, până la sfârşitul veacului, în puterea lui Dumnezeu, în adevărul făgăduinţelor Lui şi în reuşita lucrărilor Sale, nu vă îndoiţi! Gândul lui Dumnezeu va izbuti. Lumea va fi mântuită. Vor fi mântuiţi toţi cei care-L iubesc pe Dumnezeu şi care rămân lângă El. Indiferent cu ce preţ plătesc rămânerea aceasta a lor, ei vor fi mântuiţi. Chiar dacă se vor pierde 99 la sută dacă se leapădă şi pierd încrederea în Dumnezeu – că numai atunci cădem, când ne pierdem încrederea în Dumnezeu. Dar cei care au încrederea aceasta nu vor cădea niciodată. Dumnezeu va satisface dorinţa, credinţa, speranţa celor care au muncit împreună cu El pentru realizarea mântuirii lumii. Din dragoste pentru ei şi din preţuire pentru sacrificiul lor, Dumnezeu va mântui lumea aceasta, omenirea aceasta, prin lucrarea puterii Sale.

Diavolul a căutat de-a lungul vieţii Mântuitorului să zădărnicească lucrarea de mântuire făcută prin El, dar de fiecare dată înţelepciunea lui Dumnezeu a întors lucrurile în aşa fel, încât, după toate eforturile, după cea mai mare parte din eforturi puse de diavolul pentru reuşita unui lucru şi pentru nimicirea unui adevăr, în momentul în care satana a crezut că a reuşit, atunci lucrarea lui Dumnezeu a răsturnat total planurile lui şi a făcut adevărul să iasă mai frumos. Iată cât de minunat s-a văzut acest lucru la moartea Mântuitorului, la răstignirea Lui! De la început, satana a căutat să pună la cale tot felul de curse, ca să nimicească şi viaţa trupească, şi misiunea lui Hristos. Cu Irod, care a fost în stare să L urască pe Dumnezeu în aşa fel, încât să sacrifice paisprezece mii de copilaşi, şi cu toţi cei care L-au urmărit de-a lungul vieţii Sale, satana a căutat să nimicească şi Persoana, şi misiunea lui Hristos. Şi când, pe Golgota, în sfârşit, a răsuflat uşurat diavolul că a reuşit să-l unească pe Irod şi pe Pilat cu Caiafa, cu Ana şi cu ceilalţi şi pe poporul evreu cu poporul roman, şi pe păgâni cu cei care ziceau că sunt poporul lui Dumnezeu, să-i unească pentru nimicirea lui Hristos, şi a reuşit să-L osândească la moarte şi să-L răstignească, tocmai atunci când jubila puterea diavolului că a nimicit lucrarea de mântuire, atunci s-a întâmplat cea mai mare minune prin care am fost noi mântuiţi: Învierea Mântuitorului, biruinţa Lui asupra puterii diavolului.

Aşa va fi la sfârşitul lumii sau undeva pe parcursul spre acest sfârşit, când satana şi păcatul îşi vor închipui că au nimicit lucrarea lui Dumnezeu şi că au folosit toată puterea pentru nimicirea acestui Cuvânt şi acestei lucrări, tocmai atunci, printr-o lucrare uriaşă a minunii lui Dumnezeu, se va petrece minunea biruinţei lui Hristos şi a izbăvirii lucrării Sale. Pentru că este scris: „Se va arăta cel nelegiuit care se va da drept Dumnezeu şi va pretinde închinare de Dumnezeu. Şi va face semne şi minuni; dar arătarea lui Hristos îl va nimici şi venirea lui Hristos îl va prăpădi cu suflarea gurii Sale”. Nu va fi nevoie decât de suflarea gurii lui Hristos, decât de o lucrare grabnică a Duhului Sfânt, până când tot ceea ce s-a creat rău Dumnezeu va întoarce spre bine. Furtuna se va preface dintr-o dată cel mai strălucit senin. Şi peste sufletele oamenilor, în locul unui duh puternic de împotrivire şi de neascultare, şi de necredinţă va veni un duh de pocăinţă şi se vor întoarce oamenii la Dumnezeu, cum spune profeţia, cu dragostea şi cu lacrimile cu care-şi plânge cineva pe unicul născut. Şi va fi tot pământul plin de cunoştinţa lui Dumnezeu cum e plin fundul mării de apele ce-l acopăr; şi nu va fi nevoie nimănui să înveţe pe fratele său: „Cunoaşte pe Domnul!“, „că toţi Mă vor cunoaşte“ – spune Domnul. Fiindcă este scris: „Cum a fost înălţat şarpele, aşa trebuie să fie înălţat Hristos”. Cum a fost înălţată puterea răului, a păcatului, a neascultării, a stricăciunii, aşa va fi înălţată, dintr-o dată, puterea lui Hristos. Şi aceasta va fi definitivă, totală, fericită, frumoasă şi eternă pentru fiecare dintre cei care au aşteptat-o şi au dat o jertfă pentru grăbirea venirii ei.
Deci lângă Jertfa lui Hristos pentru mântuirea lumii e şi jertfa Bisericii."

Din arhiva presei hunedorene: "Modernizarea Combinatului "Sidermet" din Călan va fi finalizată în opt luni"

$
0
0
 Modernizarea Combinatului "Sidermet" din Călan prin montarea instalației de producere a tuburilor de fontă ductilă a început, luni, urmînd să fie finalizată în opt luni.  
Investiția, în valoare de 17 milioane de dolari, a fost realizată cu finanțare americană, iar montarea utilajelor a început luni. Mașinile de turnare vor produce tuburi de fontă, folosite la aducțiuni și rețele de alimentare cu apa. Realizarea tuburilor de fontă la Călan ar reduce efortul valutar al României, în prezent aceste produse fiind importate. Investiția a fost realizată printr-un credit garantat de Guvernul României și a fost acordat de American Bank & Trust, pe un termen de cinci ani.
 Taxele vamale pentru utilajele aduse în România se ridică la 130 de miliarde de lei, sumă care nu poate fi achitată, în prezent, de "Sidermet". Directorul general al combinatului, Ioan Dăncescu, a declarat că taxele vamale trebuie suportate de "Sidermet" pentru că Guvernul a suspendat Legea facilităților fiscale acordate investitorilor. Dancesu a afirmat că Guvernul ar trebui să emită o hotărîre, prin care combinatul să fie scutit de achitarea taxelor vamale, în caz contrar, "Sidemet" va avea dificultăți în rambursarea creditului către bancă americană. (10/11/1999)

Din arhiva presei hunedorene "Combinatul din Călan riscă să rămînă fără gaz metan și energie electrică, din cauza datoriilor acumulate către regii"

$
0
0
 Platfotma siderurgică din Călan riscă să rămînă fără gaz metan și energie electrică din cauza datoriilor acumulate către regii.
  Platforma siderurgică din Călan a primit mai multe somații privind sistarea gazului metan și a energiei electrice. Liderii sindicali și reprezentanții muncitorilor au afirmat că din această cauza combinatul riscă să fie închis, ceea ce ar lasă pe drumuri cei 1.700 de angajați ai societății. Ei au amenințat că, în cazul în care se va închide combinatul, muncitorii vor trece la acțiuni de protest care vor antrena întreaga populație a orașului.
 Cei 14.000 de locuitori ai orașului Călan se plîng de viață grea pe care o duc. Orașul nu mai are apă caldă de aproximativ un an, în apartamente nu este căldură și locuitorii riscă să rămînă fără apă potabilă.
 Subprefetul de Hunedoara, Iuliu Winkler, a afirmat că există șanse ca, în 15 decembrie, să se discute în ședința de Guvern, declararea zonei Hunedoara-Călan-Ghelar-Teliuc ca zonă defavorizată, ceea ce va îmbunătăți situația economică a zonei. (10/12/1999)

Din arhiva presei hunedorene: "Greva angajaților Societății de Transport Uzinal din Călan blochează mai mult de jumătate din activitatea societății Sidermet"

$
0
0
 Greva angajaților Societății de Transport Uzinal din Călan blochează mai mult de jumătate din activitatea societății Sidermet
 Mai mult de jumătate din activitatea societății Sidermet Călan (jud. Hunedoara) este blocată, de miercuri, din cauza grevei angajaților Societății de Transport Uzinal care asigură aprovizionarea combinatului cu materii prime.

 Cei 90 de salariați de la Societatea de Transport Uzinal au intrat, miercuri, în grevă pentru că nu și-au primit salariile de două luni și jumătate. Protestatarii afirmă că neplata salariilor este determinată de faptul că principalul beneficiar al activității lor - Sidermet Călan - nu și-a plătit datoriile către societate de două luni. Datoriile Sidermet Călan către Societatea de Transport Uzinal se ridică la peste 2,5 miliarde de lei.


 Reprezentanții Sidermet Călan recunosc că au datorii față de societatea de transport, dar susțin că nu sînt singurii care beneficiază de serviciile acesteia. Conducerea societății Sidermet au stabilit, pentru joi după-amiază, la București, o întîlnire cu cea a Societății de Transport Uzinal pentru a discuta situația contractelor și a datoriilor.

Societatea de Transport Uzinal este desprinsa din fostul Combinat Sidermet Calan in urma divizarii acestuia in 12 societati independente, in functie de profilul de activitate. Societatea de Transport Uzinal se ocupa cu aprovizionarea cu materie prima si transportul marfurilor pentru societatile desprinse din combinat.
 Muncitorii de la Societatea de Transport Uzinal sînt deciși să nu reia lucrul decît după ce își vor primi salariile restante. Societatea de Transport Uzinal este desprinsă din fostul Combinat Sidermet Călan în urma divizării acestuia în 12 societăți independente, în funcție de profilul de activitate. Societatea de Transport Uzinal se ocupă cu aprovizionarea cu materie primă și transportul mărfurilor pentru societățile desprinse din combinat. (06/11/1999)

Din arhiva presei hunedorene: "Angajații Turnătoriei 1 Călan au primit în loc de salarii bibelouri, electrocasnice sau cuie"

$
0
0
Angajații platformei industriale Turnătoria 1 din Călan, care nu și-au încasat salariile de opt luni, au primit, în loc de bani, bibelouri, casetofoane, mașini de spălat sau chiar cuie. Directorul general al Turnătoriei, Cornel Grozoni, a declarat că aceste produse au fost ridicate de salariați în urma dorinței lor, ei completind cîte o cerere pentru fiecare produs. El a mai afirmat că aceste produse au fost oferite drept compensare de firme care au contracte cu Turnătoria 1 și nu au putut plăti cu bani gheață. Liderul sindical Dinu Muntean spune că aproape 80 din cei 127 de angajați ai platformei au ridicat obiectele, unii pentru uz personal, alții ca să încerce să le vîndă. (23/03/2002)

Din arhiva presei hunedorene: "Credite pentru două combinate siderurgice"

$
0
0
BCR va acorda societății Siderurgica Hunedoara un credit de 5 milioane de dolari, cu garanții guvernamentale, și societății Sidermet Călan, un credit de 9 milioane de dolari
 Guvernul a aprobat marți contractarea de către Siderurgica Hunedoara a unui credit intern, în valoare totală de 5 milioane de dolari echivalent, de la Banca Comercială Română, în vederea finanțării finalizării obiectivului de investiții Cuptor electric cu arc nr. 3 - Oțelăria electrica nr. 2.
 Ministerul Finanțelor garantează, irevocabil și necondiționat, în proporție de 100%, în numele și contul statului, creditul și costurile aferente acestuia.
Ultilizarea totală sau parțială, de către Siderurgica, a creditului în alte scopuri decît cele prevăzute este interzisă și se sancționează cu plata, în termen de 5 zile de la data constatării schimbării destinației, a sumei acordate, precum și a unei dobînzi penalizatoare calculată pe perioadă cuprinsă între momentul încasării sumei acordate și momentul constatării schimbării destinației. Dobîndă penalizatoare este stabilită la nivelul taxei de scont a Băncii Naționale a României.
 Guvernul a aprobat contractarea de către Sidermet Călan a unui credit intern, în valoare de 9 milioane de dolari SUA echivalent, de la Banca Comercială Română, exclusiv în vederea finanțării finalizării investiției Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă, și pentru modernizarea stației de dozare și a furnalelor 1 și 2. Creditul este garantat integral de Ministerul Finanțelor, iar Sidermet va utiliza creditul acordat exclusiv în scopurile menționate mai sus. (23/11/2000)

Din arhiva presei hunedorene: "SIDERMET Călan și SIDERURGICA Hunedoara vor disponibiliza în 1998 3000 de angajați"

$
0
0
Combinatele siderurgice Sidermet Călan și Siderurgica Hunedoara vor disponibiliza, în 1998, un număr de 3000 de angajați, dublu față de anul trecut, a declarat presei, miercuri, președintele FPS, Sorin Dimitriu, aflat la Deva pentru a vizita cele două combinate, informează corespondentul MEDIAFAX.
 Scopul vizitei președintelui FPS la combinatele siderurgice din Deva a fost acela de a constata stadiul investițiilor de aici. Sorin Dimitriu a afirmat că este necesar ca termenele de restructurare să fie scurtate și că divizarea celor două combinate trebuie grăbită.
 Siderurgica Hunedoara și Sidermet Călan urmează să fie divizate fiecare în mai multe societăți comerciale, conform programului de restructurare stabilit. (27/03/1998)

Camere de supraveghere și în localitatea Călan

$
0
0
Mai multe camere de supraveghere urmează să fie instalate și în localitatea Călan, cele mai multe dintre ele ar urma să fie instalate în principal în zona instituțiilor statului, primărie, poliție, casa căsătoriilor etc., dar și în apropierea unor instituții bancare, centru, parcul din fața casei de cultură ș.a.m.d. 
 Imaginile furnizate de camerele de supraveghere vor fi monitorizate și stocate în conformitate cu legislația în vigoare,  cu ajutorul unui server. Centrul de supraveghere urmează să fie amplasat în sediul Poliției Locale Călan.
 

Proiectul cultural "Să ne cunoaștem istoria - Călan", ajuns la cel de-al treilea an

$
0
0
 Inițiat în iarna anului 2010, proiectul cultural "Să ne cunoaștem istoria - Călan" a ajuns, iată, la cel de-al treilea an. Au fost editate patru cărți și culese numeroase date în vederea editării unor viitoare volume.
Ca urmare a acestor fapte a fost lansată în iunie 2012 revista de istorie "Arhive Hunedorene". 

Cum proiectul nu se limitează doar editatrea unor lucrări cu caracter istoric și cultural, de curând au început demersurile în vederea realizării primului documentar video din seria "Fețele durerii. Apel la memorie". Serie de documentare în amintirea eroilor martiri din cele două războaie mondiale, deportaților în U.R.S.S. și Transnistria și a deținuților politici, cu toții din Călan. 

Obiectivele proiectului:
- promovarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic, natural şi turistic al zonei
- creionarea unor profile ale oamenilor de seama ai localității.
- precizarea locului și rolului ce l-a avut și îl deține localitatea Călan în istoria țării, de la consemnarea primelor norme de locuire pe această vatră și de la atestarea ca așezare sătească în epoca medievală până în perioada actuală
-alcătuirea unui album foto, primul de acest gen, care să conserve fotografii-document relevante pentru identitatea localităţii
-realizarea unor documentarea

Istoria formației Selena (Călan)

$
0
0
 Foarte populară în regiunea Călan - Hunedoara, fosta formație Selena a luat naștere în 1966. Din prima formulă au făcut parte: Uivari Ladislau (tobe), doar pentru câțiva ani, Alexoi Gheorghe (chitară bas), Roth Herbert (orgă), Erzozi Ernest (chitară bas), Gruia Alexandru (chitară) și Gruia Zoia (solistă).
Mai târziu, în 1974, a fost cooptat în formație și Hummel Emerich junior (orgă, tobe). 
 Ultima formulă (1989) a avut la bază pe Marcel Anghel (chitară), Nemeș Robert (chitară), Gruia Alexandru (chitară), Drăghici Petru (tobe) și Zoia Gruia (solistă)

 Prezentă la numerase pentreceri, dar și la festivaluri de muzică: Cântarea României, Floare de lotus, Festivalul formațiilor de muzică ușoară (Arad) s.a.m.d., formația Selena a strălucit de fiecare dată prin prestație. A câștigat de nenumărate ori locul I la faza pe județ a festivalului Cântarea României, în 1987 locul III la faza pe țara, susținută în Slobozia.
 
Au susținut numeroase concerte în țara și au cântati alături de soliști deja consacrați la vremea aceea ca: Mihai Constantinescu, Cornel Constantinu, Mirabele Dauer, Eva Kiss, Măria Nagy, Gerge Mihăiță, Jean Constantin, Nicu Constantin, Victr Socaciu, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu și mulți alții. 

Campionat de minifotbal și la Călan

$
0
0

Minifotbalul are un impact din ce în ce mai mare asupra iubitorilor fotbalului de toate vârstele, indiferent că sunt copii, adulți sau chiar trecuți de prima tinerețe. Acest fenomen, intensificat cu precădere în ultimii ani, se bucură de cea mai mare reprezentativitate în Ardeal. În județul Hunedoara a apărut în urmă cu doar câțiva ani la Deva, urmat de Valea Jiului, Hunedoara, Simeria, Hațeg și, iată, în cele din urmă la Călan, unde urmează să debuteze, începând din 20 aprilie 2013, un campinat de minifotbal pentru amatorii, "New Călan 2013", organizat de asociația "Club Sportiv Victoria Călan", acțiune coordonată de către Coroiescu Cristian, fost jucător al clubului de fotbal "Victoria" din Călan și membru în consiliul local.  Meciurile vor avea loc pe suprafața sintetică din apropierea stadionului Victoria.
Reprezentanții bazei sportive Realsport au salutat inițiativa lui Cristian Coroiescu și s-au bucurat alături de el la aflarea acestei vești: "Ne bucură faptul că orașul Călan va intra pe harta minifotbalului românesc. Această nouă inițiativă întărește încă o dată că minifotbalul își câștigă din ce în ce mai mulți adepți la nivel județean, astfel județul Hunedoara intră în clubul select din România, unde se organizează mai mult de trei campionate locale la nivel județean." (Realsport Deva).

Cei ce vor să se înscrie la această competiție dedicată fotbaliștilor amatori o pot face la bază sportivă "Victoria” din localitate, sau la numărul de telefon 0784180672. Taxa de înscriere este 300 de ron (per echipă) și se achită în momentul înscrierii. 
Acte necesare înscrierii la Campionatul '''NEW CĂLAN 2013''':
 1.Proces verbal de înscriere (model tip)
 2.Formular de înscriere a jucătorilor (model tip)
 3.Semnarea formularului de cunoaștere a regulamentului de către jucători(model tip)
 4.Adeverință medicală
 5.Copii după actul de identitate (2 la număr)
 6.Taxa de participare achitată în momentul înscrierii.

APEL pentru Casa Monteoru

$
0
0

O clădire cu profunde semnificaţii culturale din centrul Bucureştiului va dispărea, începând cu data de 15 aprilie a.c., din circuitul public. Casa Monteoru s-a numit cândva Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu” şi a găzduit întâlniri ale scriitorilor de primă mărime, întâlniri cu mari personalităţi ale literaturii universale, premianţi Nobel. Umbrele marilor scriitori români, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Marin Preda, Nichita Stănescu şi câţi alţii se întâlnesc aici, în Sala Oglinzilor şi în holul monumental al acestei case, cu nume celebre ale literaturii universale, care le-au trecut pragul, precum: Umberto Eco, Pablo Neruda, Mario Vargas Llosa, Günther Grass, Saul Bellow şi mulţi alţii
Aici s-au desfăşurat şedinţele Consiliului Uniunii Scriitorilor în anii dictaturii ceauşiste, fiind, cu siguranţă, singurele prilejuri când se lua poziţie public şi răspicat împotriva cenzurii şi a „preţioaselor indicaţii”. Aici s-au auzit vocile celor care contestau „preţioasele indicaţii”, printre care Dan Deşliu, Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Octavian Paler, Mircea Zaciu, Bujor Nedelcovici, Mircea Dinescu. Aici au activat mai toţi marii scriitori ai celei de-a doua părţi a secolului precedent, cei care populează astăzi manualele de literatură română. 
Această  casă, plină încă de amintirea tuturor celor de mai sus şi a multor altora, a fost redată de justiţie moştenitorilor fostului proprietar şi este în pericol să dispară, şi odată cu ea să fie ştearsă toată această  memorie culturală acumulată între acei pereţi. Statul român, cel care a fost proprietarul ei până acum câţiva ani, poate să redevină, legal, proprietar şi să o redea circuitului cultural, aşa cum a făcut în alte situaţii similare (vezi cazul sediului UNITER de pe str. George Enescu).
Ne permitem chiar să afirmăm că statul român, prin organismele sale alese şi numite, are datoria de a cumpăra această casă, a o restaura, pentru că este vorba de un monument istoric şi de arhitectură, ca unul în care se mai poate regăsi stilul lui Ion Mincu, pentru a o transforma într-un centru cultural, unde să aibă loc evenimente literare şi artistice de importanţă naţională. Renunţarea la folosirea publică a acestei case este, aşa cum afirmă un cunoscut arhitect de azi, „ştergerea cu buretele a unei fabuloase aduceri aminte”.
Facem un apel la toate organismele statului, de la Preşedinţie la Guvern şi la Primăria Municipiului Bucureşti să nu-şi uite datoria pe care o au faţă de istoria culturală a României, că aceasta este, în fond, componenta cea mai importantă a identităţii noastre naţionale, în cadrul Uniunii Europene.

Semnează: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Dan Hăulică, Varujan Vosganian, Gabriel Dimisianu, Romulus Rusan, Ion Pop, Marta Petreu, Mihai Şora, Horia Gârbea, Denisa Comănescu, Marian Drăghici, Dan Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vartic, Mihai Zamfir, Livius Ciocârlie, Nora Iuga, Magda  Cârneci, Luiza Palanciuc, Sorin Lavric, Simona Vasilache.

Toţi cei care doresc să se alăture acestei cauze pot semna petiţia pe site-ul www.petitieonline.ro.

În atenţia "zmeilor" de pe facebook

$
0
0
De la o vreme întâlnesc tot mai mulţi "Zmei" pe reţelele de socializare, mereu frustraţi şi neînţeleşi de societate, ca nişte adolescenţi rebeli, gata, gata să întoarcă lumea cu susul în jos şi să restabilească noua ordine mondială. Se plâng de corupţie, că se fură, că politicienii le pun taxe pe orice, ai crede că sunt în stare să pună mâna pe rangă şi să între peste ei în parlament. Tonul apăsat în care îşi descriu starea de agitaţie interioară aproape că-ţi trezesc fiori şi te face să răbufneşti.... în râs.
Sau organizat zeci de proteste în ultimii ani, înafara celor politice, la care n-a participat niciunul dintre "zmeii" care se zbat să ne ţină conştiinţa trează pe facebook, cu greu s-au strâns zece, douăzeci de persoane, în schimb românii se adună imediat la moaşte ca musulmanii la Meca, sau la reduceri la tigăi, dar şi la evenimente unde e rost de sarmale gratis, c-aşa-i românul.
„Am suferit 13 ani în temniţă pentru un popor de idioţi” , spunea Petre Ţuţea cândva, departe nu-i de adevăr.
În atenţia "zmeilor" de pe facebook ataşez datele de contact ale unora dintre liderii politici, aştept să le spuneţi personal că sunt nişte corupţi ingraţi care fac umbră pământului.

Revoluţionari din Călan.

$
0
0
În evidenţă Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 figurează: 

BIAN  MAGDALENA
Localitate:CĂLAN
Certificat(Serie-Numar):UEM-B-10

Tata:MARIA
Mama:AUREL
Data si locul nasterii:1937-07-30/
Calitate de:MAMĂ
Nume Prenume martir:BIAN IOANA CARMEN

BRATAN  EMILIAN
Localitate: CĂLAN
Certificat(Serie-Numar):LRM-B-188

Tata:IOAN
Mama:HORTENZIA
Data si locul nasterii:1947-06-07/CĂLAN
Calitate de:REMARCAT

 CHIRA  DANIEL-PUIU
Localitate: CĂLAN
Certificat(Serie-Numar):LRE-C-36

Tata:NICULAE
Mama:ANA
Data si locul nasterii:1967-10-14/CĂLAN
Calitate de:REŢINUT

 COSTOIU  MIRCEA
Localitate: CĂLAN
Certificat(Serie-Numar):LRM-C-868

Tata:IOAN
Mama:SOFIA
Data si locul nasterii:1955-06-14/CĂLAN
Calitate de:REMARCAT

 FILIP  CRISTINEL
Localitate: CĂLAN
Certificat(Serie-Numar):LRE-F-17

Tata:DUMITRU
Mama:VERONIA
Data si locul nasterii:1968-04-27/CĂLAN
Calitate de:REŢINUT

În alte evidenţe ale unora dintre asociaţiile revoluţionarilor apar şi alte nume, unii dovediţi, alţii nu.

Găsesc important să amintesc aici şi Membrii C.C. al P.C.R. (cu legături față de localitaea Călan) 1945–1989,  revin şi cu numele unora dintre foştii turnători (din Călan) ai securităţii, deja dovediţi de instaţa.

AGACHI NECULAI
(n. 23 febr. 1925, com. Poduri, jud. Bacău; d. 1997, Bucureşti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–24 nov. 1989). Studii: Facultatea de Metalurgie, Institutul Politehnic Bucureşti; şcoala Superioară de Partid „Stefan Gheorghiu“ (1963–1966); doctorand (în 1985).
Profesia de bază: inginer siderurgist. Activitate şi funcții:membru de partid din 1954; activist de partid (în 1960); director general al Combinatului Siderurgic Hunedoara (1964–1968); membru al biroului Comitetului regional de partid Hunedoara (din 25 mai 1965); adjunct al ministrului Industriei Metalurgice (21 dec. 1968–13 mart. 1969); vicepreşedinte al Consiliului Național al F.U.S. (1968–1974); ministrul Industriei Metalurgice (13 mart. 1969–17 dec. 1985); membru al Consiliului Suprem de Dezvoltare Economică şi Socială (în 1975); prim-vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice şi Sociale (7 febr. 1986–12 oct. 1988).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. 10 Orăştie, reg. Hunedoara (1965–1969), nr. 8 Călan, jud. Hunedoara (1969–1975), nr. 5 Dragalina, jud. Ialomita (1975–1980), nr. 4 Galați-Sud, jud. Galați (1980-1985) şi nr. 1 Târgovişte-Nord, jud. Dâmbovița (1985–1989).
Distincții: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1964, 1981); Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a V-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a III-a (1968); clasa a II-a (1975).

CATANĂ NICOLAE
(n. 15 oct. 1911, Slănic, jud. Prahova; d. 1971,Bucureşti)
Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955–25 iun. 1960).
Studii: Şcoala de ucenici (două clase); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“ (1951). Profesia de bază: strungar.
Activitate şi funcţii: ucenic la o întreprindere petroliferă din Schelă Mislea, jud. Prahova (1926–1933); strungar, şef de echipa şi maistru la I.A.R. Braşov (1936–mai 1939); membru de partid din iun. 1945; responsabil de cadre şi secretar al Comitetului de partid al Sectorului VI Braşov (mai 1949 – mart. 1950); instructor al Secţiei Industrie Grea şi Transport a C.C. al P.M.R. (mart. 1950–18 mai 1954); secretar pentru probleme industriale al Comitetului regional de partid Hunedoara (din 18 mai 1954); director general al Combinatului Siderurgic Hunedoara (până la 20 iun. 1963). Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Călan, reg. Hunedoara (1957–1961). Distincţii: Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a III-a (1958)

MAZILU VICTOR
(n. 7 apr. 1943, com. Sineşti, jud. Vâlcea) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22 dec. 1989).
Studii: Şcoala profesională din Călan (1960– 1963); Liceul „Vasile Roaită“ din Rm.Vâlcea
ªŞcoala interjudeteana de partid din Braşov (oct. 1976– 1977); Facultatea Politico-Economica, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Stefan Gheorghiu“ (1978–1983). Profesia de baza: turnător informator. Activitate si functîi: membru de partid din oct. 1966; turnător-formator la Întreprinderea „Victoria“ Călan (aug. 1963–iul. 1967) şi la Combinatul de produse sodice Govora (iulie 1967–febr. 1971); inspector principal de personal şi tehnician cu mecanizarea la Grupul de şantiere constructii industriale Rm. Vâlcea (febr. 1971–1976); secretar al Comitetului comunal de partid şi primar al com. Grădiştea, jud. Vâlcea (1979–1981); organizator de partid şi preşedinte al C.U.A.S.C. Zatreni (1981–sept. 1983) şi Berbeşti, jud. Vâlcea (sept. 1983–1989).

NAGHI VICTOR
(n. 27 mart. 1920, Bucureşti; d. 2000, Bucureşti) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 nov. 1984).
Studii: liceul (1964); Universitatea Politică şi de Conducere (1978). Profesia de baza: strungar.
Activitate şi funcţii: membru de partid din dec. 1946; ucenic la Fabrica „Dumitru Voina“ din Bucureşti (1934–mai 1942); stagiul militar la Regimentul 35 artilerie Sibiu, cu care a participat pe ambele fronturi (mai 1942–mai 1945); strungar, şef de secţie şi director al Uzinei de pompe Bucureşti (iun. 1945–1949); directorul Uzinei Vulcan din Bucureşti (1949–1953); director adjunct la Secţia comercială a Sfatului popular al Capitalei (1954–1955); director al întreprinderii de construcţii speciale şi montaj Călan (1955–1956); director al Uzinelor Mecanice Câmpulung-Muscel (din ian. 1957); membru al biroului Comitetului judeþean de partid Argeş, al Comitetului orăşenesc de partid Câmpulung şi deputat în Consiliul popular al judeþului Argeş. Distincţii: Medalia sovietică „Victoria“ (1945); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ si Medalia de Aur „Secera şi ciocanul“ (1971); Ordinul „23 August“ clasa I (1981).
Viewing all 29 articles
Browse latest View live